Ce este PSIHOTERAPIA? Află ce este și cum se realizează psihoterapia

NISTOR ALEXANDRA

În tumultul vieții cotidiene, fiecare dintre noi se confruntă cu provocări, incertitudini și momente de cumpănă care pot lăsa amprente adânci asupra stării noastre mintale și emoționale. În acest context, psihoterapia devine farul care ne ghidează, oferind un spațiu sigur și înțelegător pentru explorarea și rezolvarea problemelor noastre. De la gestionarea anxietății și depresiei la îmbunătățirea relațiilor interpersonale și descoperirea resurselor interioare, psihoterapia nu doar vindecă rănile, ci și deschide uși către autodescoperire și evoluție personală.

Haideți să aflăm mai multe despre ce înseamnă cu adevărat psihoterapia și cum se realizează aceasta.

#1 - Ce este psihoterapia?

Psihoterapia este un tip de tratament bazat pe o interacțiune între terapeut și client, cu scopul de a aborda și de a rezolva problemele psihologice, emoționale și comportamentale ale individului. Aceasta implică explorarea gândurilor, sentimentelor și comportamentelor pentru a obține o înțelegere mai profundă a sinelui și pentru a facilita schimbările pozitive. Terapeuții utilizează diverse tehnici și abordări în funcție de tipul de psihoterapie adoptat și de nevoile specifice ale clientului.

#2 - Ce se discută în psihoterapie?

În psihoterapie se pot aborda diverse aspecte, precum copingul cu anumite evenimente stresante din viața individului (decesul unei persoane dragi, trauma, divorțul sau despărțirea, probleme financiare, probleme la locul de muncă, evenimente naturale catastrofale, etc.) și cu anumite afecțiuni de sănătate mintală (depresie, anxietate, bipolaritate, etc.). De reținut este faptul că trebuie să fim atenți la severitatea tulburărilor, întrucât unele circumstanțe pot necesita grijă psihiatrică. În acest caz, terapeutul poate colabora împreună cu psihiatrul spre îmbunătățirea stării mintale a pacientului. 

"Psihoterapia... [este] o profesie al cărei izvor principal este dragostea. Aproape toți cei care vizitează un terapeut au o tulburare amoroasă și fiecare are o poveste de spus – despre iubirea pierdută sau negată, iubirea deformată sau trădată, iubirea pervertită sau legată de violență.” - Ackerman, 2011, p. 136

#3 - Cum se realizează psihoterapia?

Psihoterapia ia mai multe forme, însă factorul comun al tuturor tipurilor de pishoterapie este interacțiunea dintre terapeut și client. De obicei, ședințele de terapie se realizează o dată pe săptămână, aproximativ 50 de minute, însă depinde și de gravitatea problemei cu care se confruntă individul. 

• Terapie individuală: Un individ lucrează cu un terapeut într-o relație privată pentru a explora problemele personale, emoțiile și comportamentele. Această formă de terapie poate implica diverse abordări, cum ar fi psihoterapia psihanalitică, terapia cognitiv-comportamentală (CBT), terapia umanistă sau altele.

• Terapie de grup: Participanții se întâlnesc cu un terapeut împreună cu alți oameni care se confruntă cu probleme similare. Grupurile pot oferi suport social, înțelegere și perspective multiple.

• Terapie de cuplu: Cuplurile pot căuta terapie pentru a aborda problemele din relația lor, cum ar fi comunicarea dificilă, conflictele sau problemele legate de intimitate.

• Terapie familială: Familia participă la terapie pentru a explora și a aborda dinamica familială, conflictele și problemele specifice ale membrilor familiei.

• Terapie online: În era digitală, terapia online devine tot mai populară. Aceasta poate implica ședințe de videoconferință cu un terapeut, schimb de mesaje scrise sau alte forme de comunicare online.

Tipul de terapie pe care doriți să îl urmați depinde de mai mulți factori, precum tipul de problemă cu care vă confruntați, preferințe personale și stilul de învățare și comunicare. Haideți să luăm un exemplu concret.

Exemplul 1: Anxietate generalizată 

Anxietatea generalizată este o tulburare de anxietate caracterizată prin îngrijorări excesive și persistente cu privire la diverse aspecte ale vieții, cum ar fi sănătatea, bani, relații, sau evenimente viitoare. Persoanele cu anxietate generalizată au dificultăți în controlarea îngrijorărilor lor, care pot fi nejustificate sau disproporționate în raport cu situațiile reale. Aceasta poate fi însoțită de simptome precum tensiune musculară, oboseală, iritabilitate, dificultăți de concentrare și tulburări de somn ( (American Psychiatric Association, 2013). 

• Problema: O persoană trăiește anxietate persistentă, având dificultăți în gestionarea grijilor și a fricilor constante.

• Preferințe personale și stilul de învățare și comunicare: Persoana este foarte analitică și dorește să știe explicația din spatele apariției grijilor sale. Preferă o abordare mai structurată și bazată pe strategii practice.

• Abordare terapeutică potrivită: Terapia cognitiv-comportamentală (CBT) ar putea fi benefică, deoarece ajută la identificarea și schimbarea gândurilor negative, în cadrul căreia se recomandă să se includă și tehnici de expunere (Heining et al., 2017).

După cum puteți observa în contextul de mai sus, noi avem cerințe și nevoi diferite. Pentru a clarifica lucrurile și mai bine, vom lua un ultim exemplu. 

Exemplul 2: Două cupluri care se confruntă cu conflicte frecvente și dificultăți în comunicare.

Cuplul A:

• Problema: Ambii parteneri au un istoric de dificultăți în gestionarea stresului financiar, ceea ce duce la conflicte regulare în privința cheltuielilor și planificării bugetului familial.

• Preferințe personale și stilul de învățare și comunicare: Cuplul A preferă o abordare mai interactivă și orientată către soluții. Sunt deschiși la comunicare directă și la explorarea activă a soluțiilor.

• Abordare terapeutică potrivită pentru Cuplul A: O abordare echilibrată care combină elemente din terapia cognitiv-comportamentală (CBT) pentru gestionarea stresului și schimbarea modelelor de gândire legate de bani, cu elemente din terapia de cuplu pentru a îmbunătăți comunicarea și negocierile financiare.

Cuplul B:

• Problema: Cuplul se confruntă cu dificultăți în gestionarea responsabilităților domestice și a sarcinilor parentale, provocând tensiuni în relație.

• Preferințe personale și stilul de învățare și comunicare: Cuplul B preferă o abordare mai rezervată și reflectivă, partenerii exprimându-și gândurile și sentimentele într-un mod mai ponderat.

• Abordare terapeutică potrivită pentru Cuplul B: O abordare care integrează principii din terapia de cuplu pentru îmbunătățirea comunicării și înțelegerii reciproce, precum și elemente din terapia umanistă pentru a explora nevoile și valori individuale.

Aceste exemple subliniază cum același tip de problemă poate fi abordat în moduri diferite în funcție de preferințele și stilurile de comunicare ale fiecăruia.

#4 - Există mai multe tipuri de psihoterapie?

Răspunsul la această întrebare este afirmativ. Da, există mai multe tipuri de psihoterapie, dintre care: 

• Psihoterapia psihanalitică: Fondată de Sigmund Freud, această formă de terapie se concentrează pe explorarea conținutului inconștient al minții pentru a înțelege și a trata conflictele și problemele psihologice. 

• Psihoterapia cognitiv-comportamentală (CBT): Se axează pe relația dintre gânduri, emoții și comportamente, ajutând persoanele să-și schimbe modelele de gândire negative și să dezvolte comportamente sănătoase.

• Terapia cognitivă rațional-emotivă (REBT): Fondată de Albert Ellis, această formă de terapie se concentrează pe identificarea și schimbarea gândurilor iraționale care stau la baza problemelor psihologice.

• Terapia cognitivă bazată pe acceptare și conștientizare (ACT): Se concentrează pe dezvoltarea capacității de a accepta gânduri și emoții fără a le judeca și pe a acționa în mod valoros în ciuda acestora.

• Terapia psihodinamică: O formă mai largă de terapie psihanalitică care se bazează pe lucrările lui Freud și ale altor teoreticieni psihanalitici.

De reținut este faptul că acestea sunt doar câteva tipuri de terapie. Lista continuă cu alte forme de terapie, printre care se numără terapia bazată pe scheme (Schema Therapy), terapia dialectică comportamentală (DBT), terapia asistată de animale, terapia prin joc, etc..

Dacă vă întrebați care este cel mai eficient tip de terapie pentru dumneavoastră, nu există un răspuns la această întrebare, deoarece nu există o "terapie unică potrivită pentru toți".

Cu toate acestea, terapia Cognitiv-Comportamentală (CBT) este considerată una dintre cele mai bine studiate și eficiente forme de terapie pentru o gamă largă de tulburări mintale (Hofmann et al., 2012). 

#5 - Ce se face în terapie?

Procesul terapeutic implică o serie de activități și intervenții menite să ajute individul sau grupul să-și înțeleagă, exploreze și gestioneze mai eficient problemele psihologice sau emoționale.

1. Evaluarea inițială (prin interviu clinic, chestionare și teste psihologice)

Identificarea motivelor pentru care persoana caută ajutor terapeutic. Evaluarea inițială ajută terapeutul să înțeleagă problemele specifice, istoria personală și obiectivele individului.

2. Stabilirea Obiectivelor

Terapeutul și clientul colaborează pentru a stabili obiective clare și măsurabile pentru terapie. Se discută prioritățile și se creează un plan de tratament care să reflecte nevoile individuale ale clientului.

3. Tehnici și Intervenții Terapeutice

Utilizarea unei game variate de tehnici și intervenții specifice pentru a aborda nevoile individuale ale clientului. Acestea pot include tehnici cognitive, comportamentale, experiențiale, creative sau de relaționare.

4. Monitorizarea și Evaluarea Continuă

Terapeutul urmărește progresul și ajustează tratamentul în funcție de nevoile schimbătoare ale clientului. Se evaluează periodic obiectivele, se discută orice schimbări semnificative și se ajustează planul terapeutic în consecință.

5. Încheierea Terapiei și Planificarea Continuă

Când obiectivele terapeutice sunt atinse, terapia poate fi încheiată. Se discută planurile de continuare și strategiile pentru menținerea progreselor obținute. Acestea asigură o încheiere concludentă și facilitează trecerea la următorul pas în procesul de recuperare.

Întregul proces terapeutic se desfășoară pe baza unei relații terapeutice sănătoase, aceasta fiind vitală pentru realizarea cu succes a intervenției. 

Concluzie

Psihoterapia este un tip de tratament care se ocupă nu doar cu tratarea simptomelor tulburărilor mintale, ci reprezintă și un mijloc de sprijin pentru creșterea personală, dezvoltarea abilităților de adaptare și îmbunătățirea calității vieții. 

Acesta este un proces colaborativ, dintre terapeut și client, aceștia menținând o relație terapeutică sănătoasă, pe baza căreia se realizează procesul terapeutic. 

Există mai multe tipuri de pishoterapie, iar clientul poate să exploreze pentru a afla care tip de terapie i se potrivește cel mai bine. 

Bibliografie

American Psychiatric Association. (2013). Diagnostic and statistical manual of mental disorders (DSM-5). Washington, DC: American Psychiatric Publishing.

Goldfried, M. R. (2013). What should we expect from psychotherapy?. Clinical Psychology Review, 33(7), 862-869.

Hofmann, S. G., Asnaani, A., Vonk, I. J., Sawyer, A. T., & Fang, A. (2012). The efficacy of cognitive behavioral therapy: A review of meta-analyses. Cognitive Therapy and Research, 36(5), 427-440.

Heinig, I., Pittig, A., Richter, J., Hummel, K., Alt, I., Dickhöver, K., ... & Wittchen, H. U. (2017). Optimizing exposure‐based CBT for anxiety disorders via enhanced extinction: Design and methods of a multicentre randomized clinical trial. International journal of methods in psychiatric research, 26(2), e1560.

Norcross, J. C., & Lambert, M. J. (2019). What works in the psychotherapy relationship: Results, conclusions, and practices.

What is Psychotherapy? (n.d.). https://www.psychiatry.org/patients-families/psychotherapy

Sursa imaginilor